Capitale culturale?

Anotimpul meu preferat nu mai este iarna, căci iernile germane (deja pot număra două, la distanţă de 7 ani una de alta) se dovedesc prea blînde ca temperatură, prea umede (plouă mărunt şi enervant chiar şi două-trei zile la rînd), prea ceţoase (de la Rin ni se trage), prea zgîrcite în zăpadă (a nins cam de 7 ori, iar grosimea stratului de zăpadă a atins incredibila valoare de 7 cm!). Da, de trei ori 7 ca să nu fie de trei ori 6. Despre anualele drumeţii la munte nu mai poate fi vorba: nu vreau să pomenesc distanţa pînă la Alpi; cei mai apropiaţi sînt Munţii Taunus, cu altitudinea maximă de 879 m! Wahnsinn!

Probabil că de acum înainte anotimpul preferat va fi primăvara. Asta pentru că primăvara echivalează cu startul cîtorva festivaluri în zona Rhein-Main. Să clarific puţin de ce mă refer la zona Rhein-Main. Din punct de vedere administrativ, locuinţa mea se situează în Wiesbaden. Doar că aici, nu contează domiţilul: între Wiesbaden, Mainz şi Frankfurt – deşi există rivalităţi la nivel de pahar – te plimbi cînd vrei, cu ce vrei (Bus, U-Bahn, Schnell-Bahn sau Straßenbahn), căci tipul meu de abonament de transport (Company Card/Job-Ticket) îţi permite la preţ de un oraş să circuli în toate trei. Pentru cineva care locuieşte la marginea oraşului Wiesbaden, timpul pentru a ajunge la Frankfurt, în centru (mai exact la Hauptwache) este de cca. 1 oră şi 23 minute. Schimbînd doar două mijloace de transport. Whateva’, nu mai lungesc vorba, nu mai dau exemple, trebuie să mă credeţi pe cuvînt. În esenţă: e ca şi cum ai locui în toate aceste trei oraşe. Drăguţ e faptul că cel mai mare dintre ele, fosta capitală imperială, Frankfurt adică, nu e capitală de land. Capitale sînt Wiesbaden (a landului Hessa) şi Mainz (a Renaniei-Palatinat). Totuşi, are mai multe scene de teatru sau scene muzicale decît cele două capitale, care se mîndresc în primul rînd cu Staatstheater-ele (cea din Wiesbaden ridicată de eternii şi fascinanţii Fellner şi Helmer, care la Mainz s-au ocupat doar de restaurare): în Frankfurt poţi număra lejer peste 30 de scene (numărătoarea corectă şi integrală te duce la 60 de teatre). La acestea – şi acum mă refer la toate cele trei oraşe – se adaugă destule cluburi sau stabilimente (muzee, galerii, ateliere, crame etc.) unde se citeşte literatură sau se cîntă suficient de mult jazz, pop sau rock (cu toate variantele sale metalice). Cum ar fi Schlachthof (pentru Lacuna Coil), Kurhaus (cvartete şi sonate chiar la băile termale, da), Frankfurter Hof (pentru Avishai Cohen sau Ottmar Liebert), Rheingoldhalle (pentru moşnegei ca Mark Knopfler sau Lionel Richie), Caveau, Alexander the Great, Villa Clementine, Kulturclub schon schön, Brotfabrik, Red Cat, KUZ ş.a. La care se adaugă mănăstirile sau castelele de pe valea Rinului (mm, Kloster Eberbach…). Nu, do not beg me to name them. Viel ist zu viel! Cinematografe? Nu atît de numeroase şi, în general, hollywoodizate (ceva mai puţin ‘Murnau’ sau ‘Caligari’). Magazine, studiouri şi muzee dedicate fotografiei? Ăsta e un subiect aparte… Cum subiect aparte reprezintă şi Rock-am-Ring, Wacken, Summer Breeze, Metalfest, şi alte ocazii sau locuri de pierzanie. În încheiere, am să spun doar atît – o dată cu sosirea primăverii, după colţ încep următoarele festivaluri:

Internationale Maifestspiele Wiesbaden, 1-31 Mai 2015, cu un program demn de tot interesul aici

goEast Festival des Mittel- und Osteuropäische Films, Wiesbaden, 22-28 April 2015, cu un program mai scurt

Lichter Filmfest Frankfurt International, Frankfurt, 17-22 Martie 2015, cu detalii aici

Rheingau Musik Festival, 13 Martie-15 Decembrie 2015 – de cea mai înaltă calitate pe care o poţi găsi la un festival.

Cum ar spune concetăţenii mei de acasă (am buletin de Iaşi, nu uitaţi): oleacă de TIFF (ăla de la Cluj, nu de la Toronto), oleacă de FILIT ieşean, oleacă de Gărîna Jazz Festival (Banatu-i fruncea, fără doar şi poate! – să ne scoatem pălăria cu sinceritate în faţa domnului Marius Giura, care face în România un festival cum Germania nu are), oleacă de Festival Internaţional ‘George Enescu’. Suficient cît să se dorească aici o capitală europeană culturală în ce an vreţi dumneavoastră… Doar că oamenii ar fi tare indecişi: Wiesbaden, Mainz sau Frankfurt?

Mănăstirea Eberbach

Advertisements