Monthly Archives: May 2016

“There is just one thing – the truth”: an interview with Roberto Saviano and David Hare — The TLS blog

via “There is just one thing – the truth”: an interview with Roberto Saviano and David Hare — The TLS blog

Advertisements

Declaració d’amor

De ce o declarație de iubire? Ca să rămînă atestată. Știm cu toții că istoria nu se poate scrie în lipsa atestărilor documentare. Iar cînd acest jurnal va fi celebru și cotat la marile case de licitații – ha, ha! – ar fi bine să conțină un text despre faptul că ori de cîte ori am ocazia, vizitez, parcurg și încerc să simt pictura, grafica, ceramica lui Joan Miró. În general, mă simt atins de tot ce a atins Miró.

Nu am de ce scriu aici o scurtă schiță biografică, cu informații mai mult sau mai puțin relevante. La fel de bine nu am de ce să fac o listă a artiștilor influențați de el. Sau să vorbesc despre influența exercitată de Hieronymus Bosch, și despre care am citit ulterior descoperirii pe care a făcut-o ochiul meu ager cînd vine vorba despre cel mai iubit catalan (în universul meu personal, desigur). Fie că a locuit la Mont-roig, Paris sau Palma de Mallorca, iar mai tîrziu la New York sau prin Japonia, eu cred că a reușit să se adreseze lumii întregi. Fie că opera lui este discutată în contextul suprarealismului sau expresionismului abstract, este clar pentru oricine că ea transcende prin rebeliune, antiacademism și sensibilitate granițele unui singur curent.

Fie că vizitezi muzeul din Barcelona, de pe muntele Montjuïc, fie că citești Miró. The Life of a Passion de Lluís Permanyer*, fie că vizitezi cu mintea deschisă expoziția minunată de la Schirn Kunsthalle din Frankfurt, intitulată Wandbilder, Weltenbilder (tradusă în engleză Painting walls, Painting Worlds), rămîi cu o profundă admirație pentru amestecul rafinat de culori din minimalistul, dar și spectaculosul (meta)discurs artistic al lui Miró… Asta am pățit eu, iar pentru mine, acest artist este reprezentativ pentru arta secolului 20 ca nimeni altul. Așa e cînd iubești: faci afirmații categorice și subiective.

A photo posted by Cătălin M. C. (@real.catalin)

P.S. Dacă aveți 12 euro în buzunar, înseamnă că mai aveți 12 zile la dispoziție pentru a vizita expoziția de la Schirn, Frankfurt. Dacă nu, treceți prin digitorialul Schirn.

* Lluís PermanyerMiró. The Life of a Passion, English translation by Paul Martin, Barcelona: Edicions de 1984, S.L.: 2014

The Edward Said London Lecture 2016

cov3811

If you are interested in environmentalism, Israel, Palestine, farming, water, separation, colonialism, urbanism, exile, homesickness, fossil fuels, East, migration, Africa, Paris Agreement, and, of course, Edward Said‘s legacy, you should listen to Naomi Klein, who delivered in 2016 the annual Edward Said London Lecture (a 88:12 min podcast including Q&A): Let Them Drown. The Violence of Othering in a Warming World*.

There is also an essay, adapted from this lecture, in “London Review of Books”, vol. 38, no. 11/2 June 2016..

* Klein, Naomi. “Let Them Drown.” London Review of Books 38.11 (2016): 11-14. 26 May 2016 <http://www.lrb.co.uk/v38/n11/naomi-klein/let-them-drown&gt;

 

Top Ten

Grație lui Hugendubel (poate cel mai mare lanț de librării al Germaniei, cu un magazin foooarte încăpător în Wiesbaden) avem un top al celor mai citite ebook-uri cărți în format electronic ale autorilor independenți. Adică? Vorbim despre autori care nu sînt publicați de edituri mai mult sau mai puțin cunoscute, ci în sistem self-publishing. Bine, platforma self-publisher luată în calcul are drept partener gigantul tolino-Allianz – care deține aproape 50% din piața germană a cărților electronice (amazon are 39%). Din tolino-Allianz fac parte Thalia.de, Hugendubel.de, Weltbild.de, DerClub.de. De ce ar fi important un astfel de top? Păi dacă lucrurile stau la fel ca îndustria muzicală, unde casele de discuri promovează numai în primul rînd artiști comerciali? Ce, mie nu mi-a zis unul dintre cei mai importanți editori de carte ai României că a-l traduce pe Matthew Arnold în românește nu prezintă deloc interes…?

Așadar:

  1. Markus Ridder, Das Eisenzimmer
  2. Martina Gercke, Liebe kommt im Schottenrock
  3. B.C. Schiller, Die Fotografin
  4. B.C. Schiller, Totes Sommermädchen
  5. Sarah Mundt, Sylter Wolken
  6. Nika Lubitsch, Mord im 4. Haus
  7. Catherine Shepherd, Erntezeit
  8. Markus Ridder, Der Blütenstaubmörder
  9. Thomas Seidl, Bis sie alle schweigen
  10. Thorsten Siemens, Rache

Was sollen wir lesen?

Din ciclul „Știați că… ?”

Wussten Sie dass…? ar întreba neamțul; dar cum eu nu sînt neamț, am să dau informația în limba… engleză. Căci e un citat:

Modern understanding of trauma began in the 1860s with the work of John Erichsen*, who identified the trauma syndrome in the victims of railway accidents and ascribed it to a schock of spinal column. – Valentina Adami, Trauma Studies and Literature, Frankfurt/Main: Peter Lang, 2008: 9)

*J.E. Erichsen, On Railway and Other Injuries of the Nervous System, London: Walton & Maberly, 1866

Din nou despre traduceri

Disclaimer: Nu voi reproduce aici lucrarea prezentată la conferința dedicată studiilor românești de la Lisabona, 16-17 mai 2016: Traducerile care ne călăuzesc: limba română la intersecția multilingvismului – Translations we live by: Romanian at the Crossroads of Multilingualism, organizată de Institutul Limbii Române și Universitatea din Lisabona. Adresez mulțumiri sincere și entuziaste încă o dată lectorului de limba română de la Lisabona, Roxana Ciolăneanu! Și, desigur, Institutului Limbii Române din București, cel mai onest angajator cu care am avut vreodată contract în România.

Pe scurt, în sala 5.2 a Faculdade de Letras, am vorbit despre conexiunile și relațiile dintre noua paradigmă a comparatismului contemporan – care vede literatura comparată mai degrabă ca pe un proces, într-o dinamică relațională, în care traducerile joacă un rol (re)definitoriu (Pascale Casanova, David Damrosch) și teoria polisistemului a lui Itamar Even-Zohar (plus Gideon Toury) – în care traducerile constituie un sistem în cadrul unui polisistem, cu numeroase valențe și variante ale interdepenenței. Cred că procesul menționat nu poate analizat fără a face referire la conceptul de sistem, relație, asumîndu-mi riscurile de a revigora și reinterpreta dezvoltările dezavuatului de-acum structuralism. Nu cumva post-postructuralismul e o revenire la ideea de structură?

Din cauza limitărilor unei conferințe, l-am lăsat cumva în umbră pe John S. Holmes și a sa abordare descriptivă a studiului traducerilor („descriptive translation studies”). Prefer calchierea din limba engleză a translation studies în locul „traductologiei” (sau a „translatologiei”) , mai ales pentru simetria pe care o stabilește cu „studiile culturale”. Așadar, în 1972, apoi în 1988, John Holmes a desenat o „hartă” a studiului traducerilor, asumată și rafinată apoi de Gideon Toury.

Screen Shot 2016-05-23 at 18.17.44

De fapt, am fost curios cum va afișa WordPress imaginea unei diagrame făcute în Pages (aplicația Mac OS corespondentă Word-ului de la Microsoft). Păi ce, credeați că devoalez rolul atribuit de mine traducerilor în comparatismul literar actual?

For Your Agenda

Are you interested in historical fictions? Then, you may want this.

A Call for Papers for the Second Historical Fictions Research Conference. Dates: February 24th and 25th 2017. Location:  National Maritime Museum, Greenwich, London, United Kingdom.

I am almost sure I’ll send my proposal here: historicalfictionsresearch@gmail.comBy September 1st 2016.

Also people may check:

Twitter: @HistoricalFic

Facebook Group: Historical Fictions Research Network